O imagine cât o mie de cuvinte

Biblioteca a fost înfiinţată în anul 1802 de cancelarul Sámuel Teleki (1739-1822), fiind prima bibliotecă publică din România. 

Biblioteca este găzduită de casa Wesselényi Kata, clădire ridicată în secolul al XVII-lea. 

Biblioteca este deschisă vizitatorilor după următorul program: marţi - vineri între orele 10-18; sâmbătă - duminică între orele 10-13. 

Biblioteca deţine o colecţie de peste 230.000 de volume. 

Ideea înfiinţării unei biblioteci i se conturează lui Teleki în timpul călătoriei sale de studii la universităţile din Paris, Basel, Leiden, Utrecht, unde dobândeşte cunoştinţe temeinice în domeniul ştiinţelor umane şi reale. 

Întors în ţară, Teleki întreţine o corespondenţă intensă cu foştii săi profesori, dar şi cu librari europeni, cu scopul de a achiziţiona cărţi pentru bibliotecă. 

Cele două busturi sunt realizate din bronz şi îi reprezintă pe Sámuel Teleki şi pe soţia sa, Zsuzsanna Bethlen, fiind realizate de sculptorul vienez Franz Thaller.

 

Majoritatea cărţilor sunt scrise în limba latină, greacă, română şi maghiară, dar şi în alte limbi europene şi orientale. 

Optica de Isaac Newton, carte din 1740. 

Primul manual din lume despre tehnica de extracţie şi de prelucrare a metalelor, apărut la Basel, în 1657. 

Una din rarităţile bibliotecii: Galileo Galilei, De systema mundi (Leiden, 1700). 

Lucrarea astronomului danez Tyco Brahe despre poziţiile aştrilor (1603). 

Mobilierul şi aranjarea originală a cărţilor s-a păstrat din anul 1802 până în prezent. 

Majoritatea achiziţiilor au fost realizate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea şi reflectă ideile iluminismului european. 

Teleki a cumpărat cu prioritate cărţi ştiinţifice, dar şi rarităţi bibliofile: manuscrise valoroase, incunabule şi ediţii princeps ale unor cărţi. 

În interiorul bibliotecii tronează busturile unor clasici greci, precum şi statuile unor personaje mitologice, toate fiind opera sculptorului vienez Mathias Mayer. 

Cu grijă deosebită pentru acurateţea şi frumuseţea tiparului, Teleki alege operele clasicilor greci şi latini, constituind colecţia "Bibliotheca Classica". 

Dicţionar explicativ în 11 limbi, întocmit de Ambrosius Calepinus (Basel, 1598). 

Biblie în limba maghiară tipărită la Oradea şi Cluj de Ábrahám Zsenci Kertész între anii 1660-1661. 

Biblia lui Şerban, prima traducere integrală a bibliei în limba română, apărută la Bucureşti, în 1688.  

Primul dicţionar din lume al limbii tibetane, realizat de Sándor Körösi Csoma, în 1834. 

Biblioteca posedă opere ce aparţin unor mari erudiţi ai lumii: Hipocrat, Paracelsus, Newton, Kepler, Descartes, Franklin. 

Descrierea Egiptului în 21 de volume (Paris, 1809-1822). 

Până şi cheile originale s-au păstrat...